Proprietatea Industrială

  • INVENȚIA 

este o soluţie tehnică nouă, inventivă şi aplicabilă rezultat al activităţii creative a inventatorului. Ea poate să fie protejată (certificare prin brevet de invenţie) sau să rămână neprotejată şi ca atare utilizabilă, de oricine are acces la ea, fără restricţii. Pentru societate importantă este invenţia, ca element de fundamenare a proceselor de inovare şi a progresului social. Prin caracteristicile ei o invenţie poate să fie mai mult sau mai puţin valoroasă, valoarea ei manifestându-se prin efecte economice, ştiinţifice sau tehnice şi cele în planul cunoaşterii.

  • BREVETUL DE INVENȚIE 

este un document juridic eliberat de o autoritate publică, la cerere şi nu are decât rolul de a reglementa raporturile sociale în aplicarea invenţiei. Funcţia principală a brevetului de invenţie este cea de asigurare a drepturilor exclusive de exploatare (teritorial şi în timp limitat) adică “dreptul de a interzice”. Brevetului de invenţie nu i se poate asocia o “valoare”. De altfel OSIM nu certifică valoarea ci doar îndeplinirea unor condiţii de brevetabilitate. În schimb brevetului i se poate asocia noțiunea de “calitate” în sensul în care aria protecţiei conferite este cât mai extinsă, iar brevetul ca document juridic rezistă la contestaţii, revocări sau anulări. Invenția și brevetul sunt ca atare elemente distincte, dar asociate prin funcționalitate.

  • MODELUL DE UTILITATE

este cunoscut ca « mica inventie » si este un titlu de proprietate obtenabil mai rapid (10-11 luni) cu costuri mai reduse si valabil pe 6 sau 10 ani.Nu se cere indeplinirea conditiei de inventivitate ci doar cea de noutate si se acorda pe raspunderea solicitantului fara examen de fond. Este de obicei utilizat pentru produse sau sisteme mecanice, electrice si nu se accepta protectia pentru procedee.

  • PROTECTIA INVENTIEI PRIN BREVETARE

presupune un prim demers din partea unui întreprinzător solicitant şi mai rar din partea inventatorului – vezi L83/2014 – prin care se constituie la un oficiu de brevetare  o Cerere de Brevet de Invenţie (CBI). Prin această cerere de brevet de invenţie, care după un interval de 18 luni devine publică şi accesibilă în bazele internaţionale de date, mediul ştiinţific şi cel industrial iau cunoştinţă de divulgarea invenţiei în condiţiile în care procedurile de certificare şi eliberare a brevetului pot dura în continuare până la 3 – 7 ani. În toată această perioada  se fac demersuri de  valorificare a invenţiei, în special de solicitanţii din mediul industrial interesaţi în efectele economice pe care invenţia le poate genera. Aplicarea invenţiei încă din faza în care este doar cerere de brevet de invenţie, chiar dacă presupune demersuri dificile, este de dorit deoarece valoarea tehnica a invenţiei este de obicei degresivă în timp.

Entitățile care aplică și valorifica invenția trebuie să aibe certitudinea unui brevet de calitate ce poate rezista încercărilor de contestare, revocare sau anulare, altfel funcția principala a brevetului de invenție, cea de contol al unei piețe prin asigurarea exploatării exclusive, combatere a contrafacerii și blocării concurenților nu mai sunt asigurate. Evident că această funcție se manifestă atunci când printr-un transfer tehnologic reușit invenția a ajuns la nivele superioare de maturitate tehnologică (TRL 7-9). 

 « Ceea ce este important pentru societate este invenția, brevetul asigurând reglementarea raporturilor sociale în aplicarea invenției ».

Schema simplificată conform căreia se deruleaza in prezent procesul de brevetare la OSIM este redată în figura.

  • MARCA

este un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altor persoane. Pot să constituie mărci semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi în special forma produsului sau ambalajului său, combinaţii de culori, precum şi orice combinaţie a acestor semne.

Distinctiv = capacitatea mărcilor de a indica (direct sau indirect) sursa de provenienţă a produsului/serviciului (producătorul, respectiv furnizorul) [www.osimro].

Certificarea unei marci romanesti la OSIM dureaza intre 6 si 8 luni, iar a unei marci comunitare la EUIPO circa 4-6 luni.

  • DESENE ȘI MODELE

Desen – aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a acestuia, redat în două dimensiuni, rezultat din combinaţia dintre principalele caracteristici, în deosebi linii, contururi, culori, forma, textura şi/sau materiale şi/sau ornamentaţia produsului în sine

Model – aspectul exterior al unui produs sau al unei părti a acestuia, redat în trei dimensiuni, rezultat din combinaţia dintre principalele caracteristici, în deosebi linii, contururi, culori, forma, textura şi/sau ornamentaţia produsului în sine[www.osimro].Certificarea unui desen sau model la OSIM dureaza circa 5 luni, iar la EUIPO circa 3 luni.

  • CONSILIERUL DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ SI BREVETAREA

Activitatea de consiliere în proprietate industrială , în ciuda unor păreri contrare, nu este una de tip notarial sau de simplă administrare și reprezentare a unei invenții în curs de brevetare. Activitatea de consiliere în proprietate industrială în domeniul invențiilor este una specifică unui specialist cu competențe rare și speciale. Consilierul de proprietate industrială trebuie să aibe un background de înalta specialitate într-un domeniu tehnic, o pregătire validată prin examen de specialitate și abilități complexe în a folosi conjugat cunoștințe tehnice, economice și juridice. El trebuie să poată sesiza, la fel de bine ca un examinator al unui oficiu de brevetare, oportunitatea sau irelevanta brevetarii unei invenții. El poate sugera chiar ameliorarea soluției tehnice a invenției și poate face evaluări ale valorii unei invenții mai ales dacă în propria activitate a inventat și asistat transferul de tehnologie. Rolul sau determinant constă însă în întocmirea documentației necesare (descriere și revendicări) pentru obținerea unui brevet de calitate al invenției, care să reziste contestațiilor, revocărilor sau anulărilor și să fie relevant pe piață. Practica țărilor dezvoltate și performanțe în inovare (SUA constituie cel mai edificator exemplu) arată că un consilier de proprietate industrială este un specialist de neconturnat într-un proces de brevetare urmat apoi de un transfer tehnologic.

Puțini sunt cei carecunosc cu adevărat vulnerabilitățile unui brevet de invenție născute de obicei dintr-o întocmire neprofesionistă a documentației de brevetare. Specialiștii domeniului identifica 14 asemenea vulnerabilități dintre care vreo 5 sunt majore :

  • Lipsa noutate (vezi stadiul tehnicii, soluții tehnice opozabile)
  • Lipsa inventivitate (vezi analiză problemă-soluţie)
  • Descriere insuficientă (art.17/Regulament)
  • Lipsa aplicabilitatii
  • Revendicări nesusţinute de textul descrieri,revendicări de rezultat sau efecte, revendicări de avantaje, revendicări negative sau revendicări inacceptabile (idei, algoritmi, programme de calculator în sine,etc)